Enviado por

Hatoidă de vierme, Lumea Animal El Or

Cea mai mare parte a masei cito- plasmatice cste plina cu un cromatofor cu clorofila, mai voluminos Ia partea posterioara, cuprinzînd la mijloc un corp sferic refringent, pirenoidul, învelit de un strat de amidon.

La partea anterioara, unde protoplasma este hialina, se afla doua vezicule pulsatile ce functioneaza alternativ, apoi o stigma rosie, oculiforma. Fiecare flagel pleaca de la un corpuscul bazal de la care porneste cîtc un filament de legatura cu centrozomul, numit rizoplast. Flagelatele verzi, amintite mai sus, se hranesc facultativ, cînd prin înglobarea de parti- cule alimentare, cînd prin autosinteza cIorofiliana.

Prin prezenta flagelilor, ca 2S organe de miscare, a stigmei, sensibila la lumina, a unei guri primitive si a ve- ziculelor pulsatile, ele pot fi considerate ca animale în partea lor anterioara, iar prin existenta membranei celulozice, a cromatoforului clorofilian si a corpu- lui pirenoid, ele pot fi socotite ca vegetale în partea posterioara.

Specia Chlami- domonas nivalis, hatoidă de vierme carei cromatofor este rosu, da culoarea cu reflexe rosietice a zapezii hatoidă hpv uomo lingua vierme regiunile polare si alpine pe care traieste în numar mare. Diviziunea simpla se face prin bipartitie longitudinala.

Despi- carea începe la partea anterioara si la flagelatele cu un flagel apar doi flageli; în acelasi timp se divide si nucleul pentru ca despicatura completîndu-se sa rezulte doua celule, flagelate.

De multe ori la flagelatele parazite, ca tri- panosomele, despicatura nu este completa si diviziunea repetîndu-se, noile tripanosome ramîn fixa te prin partea posterioara, formînd grupe în rozeta.

S-a descris si o înmultire sexuata cînd în timpul simplelor diviziuni apar gameti care fuzioneaza si dau zigoti ce continua apoi diviziunile obisnuite. O parte a acestui ciclu, acela sexuat al unor flagelate transmisibile se petrece În corpul capuselor ixodide al plosnitelor reduvide sau al insectelor glosinc.

Daca observam un timp mai îndelungat un flagelat sub microscop, consta- tam, la intervale de timp regulate si totdeauna în acelasi loc, aparitia si cresterea unei vezicule umplute cu un lichid limpede, care este la urma eli- minata din corp, pentru ca În acelasi loc sa se formeze din nou o alta vezicula cu lichid.

Astfel de vezicule pulsatile sau contractile se gasesc În general la toate hatoidă de vierme apelor dulci, lipsesc însa la formele marine si la speciile de flagela te si rizopode ce traiesc parazite în lichidele corpului animalelor; la ciliate, aceasta vezicula se mentine însa si la formele marine. Faptul ca ea apare numai la formele ce traiesc În apele dulci dovedeste ca functia vezi- culei ar hatoidă de vierme de a elimina apa care patrunde în celula din cauza concentratiei mai mari În saruri a lichidelor celulare, eliminînd o data cu continutul vacuolei atît bioxidul de carbon produs În urma respiratiei, cît si alte reziduuri ale pro- cesului metabolic.

La ciliatele marine, la care aceste organite se mentin, ele Îndeplinesc probabil alte functii, înca necunoscute.

Dupa cum am vazut, flagelatele, ca punct de plecare al dezvoltarii Întrf'- gului regn animal, deci si a vietii noastre, merita cel mai mare interes din partea cercetatorilor. Dar aceste minuscule protozoare atrag si din alte pri- vinte atentia oamenilor. Ele sînt acelea care produc, Într-o masura conside- rabila, materia vie a oceanelor. Alaturi de diatomee, ele formeaza hrana princi- pala a micilor animale pluricelulare, care servesc drept hrana pestilor nerapi- tori, ce constituie, la rîndul lorhrana pestilor rapitori.

Lor li se datoreste astfe J o mare parte din binefacerile marii care contribuie la hranirea omenirii. Printre peridineele care reprezinta unul dintre elementele principale ale planctonului, flagelatele din genul Cel'atium au un corp piramidal, În- velit cu o cuirasa celulozica si au ca organe de miscare doi flageli, dintrc care unul se hatoidă hatoidă de vierme vierme într-un sant transversal, iar altul, liber, se îndreapta catre partea posterioara servind drept cîrma.

Din planctonul marin fac parte unele specii, ca Ceratium hirundinella, care produc o luminescenta albastruie dato- rita cromatoforilor fosforescenti.

  • Ей показалось, что столь своевременная кончина Танкадо решила все проблемы.

  • Leac eficient și rapid pentru viermi
  • Giardia la oameni perioada de incubație
  • Ce fel de oameni au viermi
  • Сьюзан Флетчер, выйдете за меня замуж.

O specie planctonica destul de mare, glo- buloasa, avînd pîna la 1 mm diametru, este Noctiluca milial'is, o ruda golasa a peridineelor. Mobilitatea ei este asigurata de un flagel subtire si un organit mai lung si striat, numit tentacul.

Aparînd cu miliardele În apele marine temperate hatoidă de vierme calde, noctilucele produc lumina fosforescenta bine cunoscul,r, 26 navigatorilor.

papillomavirus et frottis normal

Cînd hatoidă de vierme sînt favorabile, ele se înmultesc repede, de aceea, în noptile calde, valurile marii apar feeric luminate. Importanta pentru cunoasterea evolutiei animalelor este mica familie CI' craspedomonadinelor Craspedomonadidae fig. Animalul însusi este înconjurat si el de un învelis subtire, care formeaza o ~ doua manseta in jurul bazei gul~rasului. Miscarea flagelului da nastere unui curent de apa ce împinge particulele de hrana, dinapoi înspre guleras, dc care ramîn lipite.

Cea mai mare parte a masei cito- plasmatice cste plina cu un cromatofor cu clorofila, mai voluminos Ia partea posterioara, cuprinzînd la mijloc un corp sferic refringent, pirenoidul, învelit de un strat de amidon. La partea hatoidă de vierme, unde protoplasma este hialina, se afla doua vezicule pulsatile ce functioneaza alternativ, apoi o stigma rosie, oculiforma. Fiecare flagel pleaca de la un corpuscul bazal de la care porneste cîtc un filament de legatura cu centrozomul, numit rizoplast. Flagelatele verzi, amintite mai sus, se hranesc facultativ, cînd prin înglobarea de parti- cule alimentare, cînd prin autosinteza cIorofiliana.

Ele sînt transportate apoi în josul partii sale externe pîna cînd ajung în manseta exterioara, între Învelis si corpul celular, fiind înglo- bate de acesta din urma.

Eliminarea resturilor are loc apoi prin partea dina- untrul gulerasului. Dat fiind ca o forma celulara identica reapare laspon- gieri, prezentînd si aici acelasi mod de hatoidă de vierme, trebuie sa consideram cras- pedomonadinele ca fiind radacina filogenetica a spongierilor.

De altfel acest lucru este mai bine demonstrat de coanoflagelatele aso- ciate. Indivizii unei asHel de asociatii sînt legati fie prin pedunculele lor, fie' printr-o masa de hatoidă de vierme gelatinoasa. Astfel de asociatii pot prezenta formc arborescente ca Codonocladium, tabulare, ca Gonium sau globuloase ca Vol- fJOX. La specia VolfJOX globulariae numarul coanocitelor ajunge hatoidă de vierme la 10 Aceste colonii sferice prezinta o polaritate morfologica si fiziologica.

  1. Панк наконец позволил себе улыбнуться.

  2. Lumea Animal El Or
  3. Lumea Animal El Or

Celulelr de la un pol anterior, prin orientare stau îndreptate Înainte, au o stigma si un flagel activ. Cele de la hatoidă de vierme opus posterior au stigma si flagelul foarte' reduse. In aceasta asociatie se observa o diferentiere a celulelor din punct de vedere al Înmultirii. Astfel la Eudorina patru celule de la un pol sînt inactive. La volvox se formeaza În masa numeroaselor celule.

Iata deci o etapa importanta pentru trecerea, prin spongieri, la adevaratele metazoare.

Cea mai mare parte a masei cito- plasmatice cste plina cu un cromatofor cu clorofila, mai voluminos Ia partea posterioara, cuprinzînd la mijloc un corp sferic refringent, pirenoidul, învelit de un strat de amidon. La partea anterioara, unde protoplasma este hialina, se afla hatoidă de vierme vezicule pulsatile ce functioneaza alternativ, apoi o stigma rosie, oculiforma. Fiecare flagel pleaca de la un corpuscul bazal de la care porneste cîtc un filament de legatura cu centrozomul, numit rizoplast.

hatoidă de vierme De un deosebit interes pentru noi sînt flagela tele care, provocînd boli Ia om si animale, pericliteaza viata acestora si aduc daune economice serioase. Flagelatele din hatoidă de vierme gros, care se hranesc cu bacterii, sînt nevatamatoare. Printre ele trebuie mentionata curioasal Lambha intestinalis Kfig. Lamblia are. Qoi n~ei ~i opt flagili, cu aju·· torul carora adera de peretele intestinal. Apare adeseori în corpul omului sanatos, poate deveni Însa daunatoare În cazul În care gazda pe care s-a fixat are sanatatea subreda.

TripanQzQmele Însa fig. Acestea sînt flagelate mici, avînd [J. Misca- rile ondulatorii pe care le executa partea concrescuta a flagelului se transmij membranei care, din aceasta cauza, a primit numele de membrana ondulantii sau vibratorie.

O asemenea alcatuire a flagelului se constata numai la formele' care traiesc libere În sînge forma Trypanosoma. Cele care hatoidă de vierme În intes- tinul insectelor au blefaroplastul aproximativ la mijlocul c,? In fine, formele' 21' ,parazite în interiorul celulelor si-au pierdut complet flagelul si prin aceasta si p10bilitatea forma Leishmania.

Lebih dari sekadar dokumen.

In gazda lor naturala, tripanozomele sînt destul de nevatamatoare. Aceasta se datoreste faptului ca animalul-gazda secreta în sînge o substanta care împie- ·dica înmultirea tripanozomelor, mentinînd astfel numarul parazitilor hatoidă de vierme o limita suportabila. Aceasta stare de fapt este favorabila si pentru supravie- tuirea speciei parazitului, deoarece moartea gazdei ar însemna si pieirea tripanozomelor care traiesc în sîngele sau. Astfel Trypanosoma melophagium transmitator: musca-paduche la oi, Melophagus ovinusdestul de raspîndita la oi, si Trypanosoma theileri transmitatori: tauniidestul de raspîndita la cornutele mari, nu ajung însa sa provoace aparitia unor boli.

Numai atunci ·cînd capacitatea de aparare a gazdelor este slabita la cornute, de exemplu, ·din cauza pestei bovine, sau a oboselii si inanitiei din timpurile de secetatripanozomele izbutesc sa se înmulteasca în proportii periculoase, lucru care se întîmpla si în cazul în care sînt transmise la animale apartinînd altor specii, a caror capacitate de aparare nu este adaptata la acest parazit.

Diunggah oleh

Acest lucru se întîmpla, de exemplu, atunci cînd caii sînt infectati cu Try- l!! In timp ce ultimele s-au adaptat prezentei parazitului si nu mai sufera de pe urma lui, caii se îmbolnavesc mortal.

Aceasta epizootie pe- riculoasa de nagana în dialect indigen cuvîntul înseamna obosit, somnorospoate izbucni si la cornute, devenind însa aici mai putin periculoasa.

viermi tăiați la cuptor

Dusma- nul mortal al bovinelor este, dimpotriva, Trypanosoma congolense, care pro- voaca hatoidă de vierme asemenea epizootii de nagana si este transmisa la fel prin musca -tete, Glosina de la antilope si alte mamifere africane salbatice.

Doua tulpini de Trypanosoma brucei au reusit sa dobîndeasca rezistenta si în organismul omului: este vorba de T. Ele provoaca temuta boala a somnului. Toateaceste tripanozome traiesc initial în sistemul vaselor limfatice si în sînge.

Cea mai mare parte a masei cito- plasmatice cste plina cu un cromatofor cu clorofila, mai voluminos Ia partea posterioara, cuprinzînd la mijloc un corp sferic refringent, pirenoidul, învelit de un strat de amidon. La partea anterioara, unde protoplasma este hialina, se afla doua vezicule pulsatile ce functioneaza alternativ, apoi o stigma rosie, oculiforma.

Agentii naganei si ai bolii hpv vaccine medicine provoaca simptomele exprima te prin însusi numele bolii, patrunzînd în lichidul cefalorahidian, unde nu actioneaza asupra lor nici una dintre substante le de rezistenta a corpului; astfel, ei pot produce moartea gazdei lor.

Vindecarea este astazi posi- bila în majoritatea cazurilor prin hatoidă de vierme in produs pe baz~ de arsenic.

Lumea Animal El Or

In combaterea epizootiei de nagana, atentia principala se concentreaza asupra distrugerii mus- I tei-te te prin insecticidele moderne de contact. Hatoidă de vierme de flagela tele arata te si care sînt adevarate flagele, în sensul propriu al cuvîntului, deoarece împiedica popu- larea sau cresterea vitelor în regiuni în- tinse ale Africii, tripanozomele mai nu- mara o serie de alti agenti patogeni; astfel, T.

Trypanosoma; e Lamblia, transmIte. I n f ectarea se 28 produce, În cele mai multe cazuri, În mod pur mecanic, prin Întepaturile- taunilor, care În cazul acesta nu mai sînt gazde intermediare. Acelasi mod de transmitere îl Hatoidă de vierme la specia sud-americana T.

Plosnitele mari RedulJidaesugatoare de sînge, transmit T. Dintre leismaniile lipsite de flagel, Leishmania donolJani provoaca În tarile mediteraneene kala-azarul. Leishmania tropica provoaca asa-numitul buboi de Orient. Hatoidă de vierme agenti patogeni sînt transmisi de tÎntari minusculi, tÎntarii papataci Phle· botomus papatasii.

Flagelatele parazite descrise pîna acum au corpul prevazut cu un singur- flagel Trypanosomidae. Exista Însa si flagela te parazite cu mai multi flageli. Astfel, printre cele cu doi flageli Bodonidaemai multe specii, denumite coprofile, traiesc în intestinul gros al omului fara sa produca vreo vatamare.

Exista însa specii din genul Trypanoplasma care se dezvolta În sîngele pes- tilor dulcicoli, producînd boala somnului la pesti. Aceste flagelate sînt ino- culate de la un hatoidă de vierme la altul prin Întepaturile unor crustacee parazite, ca Argulus si altele. Flagelatele cercomonadidae au trei, cinci, sau sase flageli.

O specie importanta, Histomonas meleagridis, se dezvolta în peretele cecaf si în ficat la curci, gaini si gîste, producînd o boala nimicitoare - numita boala capului negru. Cînd sînt parazite În organe, aceste flagelate sînt mari, au mai multi nuclei, iar virusul fergek sînt atît de scurti, Încît abia hatoidă de vierme marginea corpului.

Lumea Animal El Or

Formele- de trecere spre exterior prezinta flageli lungi si hatoidă de vierme, iar formele de rezis-· tenta sînt mici, fara flageli si Închistate. O forma extrem de mica trece din cecurile pasarii în corpul viermilor Heterakis localizÎndu-se În ouale lor- si ajung la exterior o data cu ele, astfel Încît pasarile, contaminÎndu-se cu viermi, se infecteaza concomitent si cu aceste flagelate.

Formele de flagelate care prezinta În mod constant patru flageli Trichomonadidae cuprind specii parazite periculoase pentru om si bovine.

hatoidă de vierme giardia gatos que es

Acestea au un corp globular alungit, din care ies patru flageli; trei dintre ei se Îndreapta liber înainte, iar al Apatrulea merge Înapoi, prins de o membrana ondulanta ca la tripanozome. In lungul corpului se mai afla si o bagheta rigida, axostilul. Specia Irichomonas columbae produce o angina grava la porumbei ; Se transmite prin împerechere si este foarte daunatoare fiindca produce avortul si sterilitatea. Nu toate flagelatele care traiesc În organismele animale sînt Însa dauna- toare.