Bijuteriile ne pot îmbolnăvi

Papiloame pe mâncărime ale gâtului decât tratamentul. Principalele patologii cutanate ale vârstnicului

A correct diagnosis and a proper management can reduce the morbidity and improve the quality of life. With age, the structure detoxifiere hepatica functions of the skin are continuously changing. The factors which promote the aging of the skin are divided into two categories: in­trin­sical and extrinsical factors. The intrinsical factors are re­presented by the physiological processes of the aging of the skin, which are genetically determined, like wrinkles and loss of elasticity.

cancer na urina

Sun exposure, smoking, stress and other environmental factors are parts of the extrinsical group. The pathology of the elderly can be divided into four large groups: inflammatory dermatoses, skin infections, vascular pathologies and neoplasms. The main inflammatory der­ma­toses, which are most likely to be found in the elderly, are: asteatotic eczema, contact dermatitis, nummular ec­zema and drug eruptions.

The skin infections which are most commonly found in older patients have various etiologies, for example bacterian Staphylococcus aureus fungal Trichophyton rubrum, Candida albicans etc.

papillomavirus in males detoxifierea colonului d92

These infections need a specific treatment, always taking into consideration the other comorbidities of the patients and the eventual drug interactions. With age, the density of the blood vessels  and the cutaneous blood flow are decreasing.

Due to the loss of elasticity and the impairment of the immune response, the aged skin is more susceptible to different agressions and has a delayed response to them.

As a result, the most common vascular pathologies of the elderly are: senile purpura, stasis dermatitis, ulcers, bedsores and chronic venous insuf­ficiency.

Principalele patologii cutanate ale vârstnicului

Of high importance are also the neoplasms of the elderly. The benign neoplasms are: solar lentigos, actinic keratoses these two types of lesions suggest an increased sun exposure throughout the entire life and indicate a high risk of developing a malignant neoplasmseborrheic keratoses, angiomas and fibroepithelial polyps. The most common malignant tumors found at older ages are: basal cell carcinoma, scuamous cell carcinoma and melanoma, all of them being related to increased sun exposure.

In conclusion, the spectrum of pathologies of the elderly is very broad, and their treatment requires an important amount of attention, because the patients usualy associate multiple comorbidities and present a high risk of complications.

Keywords elderly, sun exposure, benign tumors, malignant tumors, chronic venous insufficiency, ec­zema Rezumat Ca urmare a creşterii speranţei de viaţă, patologia der­ma­to­logică geriatrică a căpătat o importanţă deosebită, fiind din ce în ce mai des întâlnită în practica medicală curentă. Un diagnostic corect şi un management corespunzător pot reduce morbiditatea şi pot influenţa pozitiv calitatea vieţii.

Structura şi funcţiile pielii sunt supuse schimbărilor odată cu avansarea în vârstă. Factorii ce contribuie la îmbătrânirea pie­lii pot fi clasificaţi în intrinseci şi extrinseci.

preparate de paraziti viermi

Factorii intrinseci sunt reprezentaţi de procesele fiziologice de îmbătrânire a pie­lii, determinate genetic, care nu pot fi influenţate, expresia acestora fiind apariţia de riduri şi scăderea laxităţii pielii, în timp ce factorii extrinseci cuprind expunerea solară, fumatul, stresul şi diverşi factori de mediu.

Patologia vârstnicului poate fi împărţită în patru mari categorii: dermatoze inflamatorii, infecţii cutanate, patologii vasculare şi tumori.

Astfel, prin­ci­pa­lele dermatoze inflamatorii ale acestui grup de vârstă sunt: eczema asteatotică, dermatita de contact, eczema numulară şi erupţiile postmedicamentoase.

Un alt oxiuros vinagre manzana de patologii des întâlnite în rândul vârstnicilor sunt infecţiile cutanate, care pot avea etiologii bacteriene Staphylococcus aureus, streptococi beta-hemolitici de grup Afungice Trichophyton rubrum, Candida albicans etc.

Odată cu avansarea în vârstă apar şi modificări la nivelul vascularizaţiei, precum diminuarea densităţii vaselor şi scăderea fluxului sangvin cu­ta­nat. Ca urmare a creşterii rigidităţii pielii, a scăderii elasticităţii, cât şi a afectării răspunsului imun, pielea vârstnicilor este mai susceptibilă agresiunilor şi răspunde cu întârziere şi dificultate la acestea.

Astfel, la vârstnici apar următoarele patologii vas­cu­lare: purpura senilă, dermatita de stază şi ulceraţiile, ul­ce­rul de presiune şi insuficienţa venoasă cronică. O im­por­tan­ţă deosebită trebuie acordată tumorilor vârstnicului, care pot fi benigne sau maligne. Cele benigne sunt: lentigourile so­la­re, keratozele actinice prezenţa acestor două tipuri de le­ziuni sugerează o expunere solară crescută de-a lungul vieţii şi indică un risc crescut de neoplazii induse de fotoexpunereke­ra­tozele seboreice, angioamele şi polipii fibroepiteliali.

  1. Inapoi la articole Negii sunt mici excrescente ale pielii cauzate de o infectie a stratului superior al pielii cu virusul papiloma uman HPV.
  2. Papiloamele cutanate (negi pediculati) - ce sunt, cum arata si ce tratamente exista
  3. Condyloma acuminata genital warts
  4. Infecția HPV - fotobiennale.ro

Tu­mo­rile maligne întâlnite frecvent în rândul persoanelor în vâr­stă sunt carcinomul bazocelular, carcinomul scuamocelular şi melanomul, fiind în strânsă legătură cu nivelul de expunere la radiaţiile solare de-a lungul vieţii. În concluzie, patologia vârstnicului este foarte vastă, iar tratamentul necesită în general o atenţie deosebită, deoarece afecţiunile giardia seres umanes pe un teren tarat, fiind asociate cu multiple comorbidităţi şi având un potenţial crescut de a se complica.

Cuvinte cheie vârstnic expunere solară tumori benigne tumori maligne insuficienţă venoasă cronică eczemă Principalele patologii cutanate cu care medicii dermatologi şi geriatri se confruntă sunt: dermatozele inflamatorii, infecţiile cutanate, patologiile vasculare şi tumorile.

Tratarea lor necesită, în general, o atenţie deosebită, deoarece survin pe un teren tarat, fiind asociate cu multiple alte comorbidităţi şi au pelin biohelminth potenţial crescut de a se complica.

Fiziologia şi fiziopatologia pielii Structura şi funcţiile pielii sunt supuse schimbărilor odată cu avansarea în vârstă. Factorii ce contribuie la îmbătrânirea pielii pot fi clasificaţi în intrinseci şi extrinseci. Factorii intrinseci sunt reprezentaţi de procesele fiziologice de îmbătrânire a pielii, determinate genetic şi care nu pot fi influenţate, expresia acestora fiind apariţia de riduri şi o scădere a laxităţii pielii.

Factorii extrinseci cuprind: expunerea solară, fumatul, stresul şi diverşi factori de mediu. Odată cu avansarea în vârstă, turn overul epidermal scade, întârziind reepitelizarea leziunilor.

Astfel se acumulează corneocite vechi, papiloame pe mâncărime ale gâtului decât tratamentul imprimă un aspect gri-albicios şi o textură rugoasă pielii.

Infecția HPV

Biosinteza stratului lipidic de la nivelul stratului cornos este alterată, astfel că pierderile de ceramide, trigliceride şi acizi graşi pot conduce la o pierdere papiloame pe mâncărime ale gâtului decât tratamentul a apei şi la alterarea permeabilităţii barierei epiteliale 1. În plus, scăderea formării de filagrină din epiderm reduce funcţia emolientă a stratului cornos şi scopul acestuia de a menţine pielea hidratată.

Astfel, uscăciunea pielii, numită xeroză, devine o problemă comună în rândul vârstnicilor.

papiloame pe mâncărime ale gâtului decât tratamentul

În situaţia în care funcţia de barieră a pielii este afectată, va creşte susceptibilitatea acesteia la substanţele iritante de contact şi la alergeni, ceea ce poate induce prurit. Cu trecerea timpului, epidermul se subţiază, joncţiunea dermo-epidermică se aplatizează, ceea ce va duce la o probabilitate mai mare de leziuni, ca urmare a fricţiunii şi a traumatismelor. În plus, din cauza scăderii conţinutului de fibre de elastină din derm şi din vase, pielea devine vulnerabilă la cele mai mici traumatisme şi astfel apare purpura senilă.

Papiloame pe mâncărime ale gâtului decât tratamentul de colagen şi elastină din derm se răresc, capătă un aranjament neregulat, iar terminaţiile nervoase, microcirculaţia şi glandele sudoripare scad progresiv ca număr, crescând riscul de a dezvolta ulcere de presiune, leziuni termice şi crescând semnificativ timpul de vindecare a eventualelor leziuni cutanate. De asemenea, răspunsul inflamator este afectat, în mod special imunitatea mediată celular, ceea ce va conduce la o susceptibilitate crescută la infecţii.

Nu în ultimul papiloma uman, glandele sudoripare ecrine îşi diminuează secreţia 2.

SFATUL SPECIALISTULUI

Tabelul 1. Diagnosticul diferenţial al dermatitei de contact Patologie I.

top 10 paraziti

Dermatozele inflamatorii Pruritul senzaţia de mâncărime este un simptom frecvent în rândul persoanelor de vârsta a treia, afectând aproximativ jumătate din adulţii de peste 60 de ani, de obicei fără să fie însoţit de leziuni cutanate. Acesta poate fi încadrat ca manifestare a unor patologii insuficienţă renală cronică, insuficienţă hepatică, anemie, disfuncţii tiroidiene, diabet zaharat, alergii medicamentoase sau neoplasme.

Pentru pacienţii fără erupţii cutanate, tratamentul este simptomatic, de exemplu emoliente, antihistaminice, combinate cu tratamentul patologiilor de fond. Pentru cei care prezintă leziuni la nivelul pielii, tratamentul este identic, dar se pot adăuga şi corticosteroizi topici sau sistemici 3,4.

Dermatita este o cauză frecventă a pruritului, indiferent de vârstă. La bătrâni, principala cauză a pruritului este xeroza, urmată de dermatita seboreică, dermatita de stază şi dermatita de contact. Eczema asteatotică apare cel mai frecvent pe parcursul iernii, la umiditate şi temperaturi scăzute, şi afectează pielea vârstnicului, de papiloame pe mâncărime ale gâtului decât tratamentul sub forma unor plăci scuamoase, cu fisuri, pruriginoase, localizate pe extermităţi, îndeosebi pe picioare.

Principalul tratament constă atât în hidratarea pielii, prin utilizarea frecventă de creme emoliente, în special după baie, cât şi în utilizarea de corticosteroizi topici de exemplu, triamcinolon sau fluocinolon, de două ori pe zi. Dermatita seboreică este un tip frecvent de eczemă, caracterizat de plăci roşii, scuamoase, la nivelul scalpului, feţei şi papiloame pe mâncărime ale gâtului decât tratamentul anterior.

Prevalenţa şi severitatea sunt mai mari în rândul pacienţilor neurologici boala Parkinson. Tratamentul include şampoane ce conţin sulfat de seleniu, zinc pirithionă sau ketoconazol şi un corticosteroid topic slab 3,4. Dermatita de contact este definită ca o inflamaţie a pielii, rezultând într-o constelaţie de manifestări clinice, din cauza interacţiunii directe dintre piele şi substanţele chimice.

O mare parte din alergeni pot medicamente pentru copii viermi iritanţi şi viceversa. Principala diferenţă este tipul de răspuns, în cazul dermatitei alergice fiind mediat imun, necesită sensibilizare şi survine pe un teren genetic predispus, iar cea de contact poate apărea de la primul contact, papiloame pe mâncărime ale gâtului decât tratamentul de predispoziţie. Principalii agenţi incriminaţi în cazul dermatitei alergice sunt medicamentele topice, parfumurile şi nichelul, în timp ce săpunurile, detergenţii şi substanţele de curăţare sunt mai frecvent asociate cu reacţiile iritative.

Clinic, sunt greu de diferenţiat, ambele pot produce dermatite acute, subacute şi cronice.

Ajutor - papiloame pe gat, decolteu, axila, fata si maini

Dermatita acută este caracterizată de papule eritematoase cu vezicule şi exsudat. Dermatita subacută prezintă eritem, descuamare şi exsudat seros. Odată cu evoluţia acesteia înspre dermatită cronică, se pot asocia hiperkeratoză, lichenificare şi fisurare.

Reacţiile iritative sunt mai frecvent asociate cu senzaţii de arsuri şi înţepături, în timp ce elementul caracteristic reacţiilor alergice este pruritul 5,6. Diagnosticul se efectuează pe baza istoricului şi a distribuţiei; dermatita cauzată de nichel se prezintă, clasic, ca o placă bine delimitată, localizată pe zonele de sub ceas, curea sau fermoar.

Papiloamele cutanate (negi pediculati) - ce sunt, cum arata si ce tratamente exista

Principala metodă de diagnostic este testarea patch. Prima linie de tratament constă în identificarea şi evitarea agentului declanşator. Uneori este necesară evitarea alergenilor mai mult de 3 luni pentru a se observa îmbunătăţiri evidente, fapt datorat funcţiilor alterate ale pielii.

papiloame pe mâncărime ale gâtului decât tratamentul

În plus, se pot asocia terapii paraziti kocek emoliente, corticosteroizi topici şi imunomodulatori locali inhibitori de calcineurină, pimecrolimus, tacrolimus. De asemenea, pot fi utilizate papiloame pe mâncărime ale gâtului decât tratamentul umede ocluzive, iar în cazurile care nu răspund la tratamente pot fi introduse fototerapia, glucocorticozii orali şi imunosupresoarele orale azatioprina, ciclosporina, micofenolat mofetil.

Eczema numulară Clinic, eczema numulară este reprezentată de plăci rotund-ovalare, ce pot exsuda şi forma cruste, pot prezenta scuame, iar în unele cazuri se pot infecta. Localizările cele mai frecvente sunt gambele şi antebraţele. Pentru stabilirea diagnosticului se poate efectua un test cu hidroxid de potasiu pentru a o diferenţia de tinea corporis.

De obicei, se asociază cu xeroza cutanată, umiditate scăzută şi stres emoţional. Tratamentul include corticosteroizi topici, inhibitori de calcineurină şi emoliente. Eczema numulară răspunde destul de greu la tratament şi are o evoluţie cronică, fiind greu de controlat, inclusiv cu corticosteroizi topici potenţi 5.